- plimbare prin padure si pe aleile din jurul Baltii Comana (Balta Comana detine un ecosistem caracteristic deltei) – gratis
- tiroliana peste lac – 10 lei
- perete de escalada – 20 de lei o jumatate de ora sau 40 de lei o ora
- tir cu arcul – 10 lei / 5 sageti
- inchiriere biciclete – 15 lei pe ora sau 50 de lei pe zi (8 ore)
- barca cu vasle – 35 de lei pe ora
- barca cu motor – 50 lei pentru 30 minute
- plimbare cu vaporasul – 20 lei/persoana
- plimbare cu trenuletul – 20 lei/persoana
- caiac cu un loc – 25 de lei pe ora (30 de lei cu 2 locuri, 35 de lei cu 3 locuri)
- zbor cu motoparapanta – 250 de lei/10 minute
- pescuit – 100 de lei / persoană / 12 ore (cel puțin 5 persoane în grup; se ridică max. 5kg de pește)
- teren de tenis – 50 lei pe oră (sau 100 de lei în nocturna)
- plimbare cu trăsura – 120 de lei pe ora
O alta atractie a zonei este si Manastirea Comana, ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461, ca o manastire-cetate si care pana la finele secolului al XVI-lea s-a ruinat. Locul pe care a fost inaltata Manastirea era o insula in mijlocul mlastinilor Baltii Comana de astazi, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, pod usor de incendiat in vreme de primejdie. In anul 1588, boierul Radu Serban din Coiani – Satul Mironesti de azi – incepe zidirea unei noi manastiri la Comana, sub hramul Sf. Nicolae, pe pamanturile mostenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinata de existenta zidurile vechii manstiri, ruinate la acea data, dar destul de puternice, pentru ca, refacute, sa asigure protectia noii constructii.In anul 1657, cand patriarhul Macarie de Antiohia a ajuns si la Comana in calatoria sa intreprinsa in perioada 1653-1658, alaturi de Paul de Alep in Tara Romaneasca si Rusia a lasat urmatoarea relatare:
“In dimineata urmatoare am plecat (din Gradistea) si trecand pe niste drumuri cu hartoape si printr-o stramtoare mare, am ajuns la o manastire inchinata Sfantului Nicolae, numita Comana, ctitoria raposatului Serban Voievod, tatal domnitorului de acum. Ea este o manastire mare si trainica, inchisa cu ziduri mari de piatra. In cele patru colturi sunt patru turnuri cu galerii boltite de jur imprejur pentru infrumusetarea aspectului si pentru plimbare. Unul din ele seamana cu unul din turnurile manastirei Sf. Treimi din Moscova. Clopotnita este deasupra portii. Ce m-a incantat cel mai mult a fost pajistea cu iarba verde care se intinde in intreaga curte a manastirii, cu fantana sa de apa dulce, limpede si curata, si cu chiliile calugarilor asezate de jur imprejur. Aceasta manastire este asezata ca intr-o insula, fiind inconjurata de lacuri si de balti, de ape si de mocirla de nepatruns. Si nu este nici un drum care sa duca spre ea, noi insine trecand prin ele cu carabiile. Ei spun ca, daca imparatul (adica sultanul) ar veni sa poarte razboi impotriva ei cu intreaga lui armata, n-ar fi in stare sa o biruie, lucru ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica si bine intarita, intre locuri care nu ingheata niciodata, chiar in iarna cea mai aspra…”
In incinta manastirii sunt inmormantati:
- Draghici Cantacuzino, feciorul Elinei, care moare la Constantinopol si este adus in tara de fiul sau Serban;
- Constantin, fiul spatarului Draghici.
In anul 1699, marele vornic Stefan Cantacuzino daruieste Manastirii Comana un chivot de argint “intru pomenirea parintilor Draghici si Pauana si a sotiilor Maria si Adriana”; informatie ce denota ca ei sunt inmormantati la Comana. In acelasi an, Serban Cantacuzino incepe restaurarea Manastirii Comana.
In anul 1728, Manastirea Comana este inchinata Patriarhiei Sfantului Mormant din Ierusalim, de catre Nicolae Mavrocordat. Prin aceasta inchinare, manastirea incepe sa-si piarda din averi si mosii.
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, calugarii greci parasesc Comana. La 1877, in timpul Razboiului de Independenta, Prefectura judetului a fost gazduita in localul fostei manastiri. La sfarsitul secolului trecut locuia intr-o aripa arendasul mosiei, iar in cealalta functiona Scoala satului.
In anul 1932 se construieste in incinta Manastirii Comana, Mausoleul Eroilor cazuti in primul razboi mondial in luptele de pe Neajlov, dupa indicatiile marelui istoric Nicolae Iorga, din anul 1919.
Biserica grava afectata de cutremurele din 1977 si 1986 a fost consolidata in intregime in perioada 1988-1990, iar ulterior a fost si repictata. Noua Manastire Comana arata ca o adevarata cetate de campie: patrulater neregulat, masurand 61,20 x 55,50 metri pe laturile mari, cu ziduri exterioare si cinci turnuri iesite in afara zidurilor pentru aparare, de asemenea plina de guri individuale de tragere si chiar lacasuri pentru turnuri mici de cetate.
In anul 1992, prin purtarea de grija a vrednicului de pomenire Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Comana redevine manastire de calugari, cu viata monahala de obste.
