Santa Marta

Poate ca Santa Marta nu este cel mai turistic oras din lume (sigur nu este) si cei drept multi dintre noi nu prea a auzit de el, dar Santa Marta este unul dintre cele mai vechi orase permanente din America, infiintat inca din 1525, cu o frumoasa arhitectura coloniala si cu multe oportunitati de a explora natura. De asemenea, orasul Santa Marta este orasul in care si-a petrecut ultimele clipe din viata Simon Bolivar. Cum am ajuns sa il pun pe lista nici eu nu stiu, mai ales ca aveam zbor din Bogota catre Cartagena, dar am renuntat la acest zbor si am luat altul Bogota-Santa Marta (cca 1 ora), si dupa racoarea din Bogota, am ajuns intr-o caldura tropicala si cu o umiditate ce depasea 70%, dar merita asta, daca vii si pentru Parcul National Tayrona nu doar pentru Santa Marta.

IMG-20190528-WA0108IMG-20190528-WA0118Fie vorba intre noi, Santa Marta nu este un oras ofertant, plaja este nisipoasa iar apa are o culoare dubioasa, probabil datorita nisipului negru, turismul nu este atat de dezvoltat in zona cu toate oportunitatile din jur iar mare parte a veniturilor probabil vin de la port si din pescuit.

In prima zi am ajuns undeva in jurul orei 13.00 si mare lucru nu am facut, mai mult am plecat in recunoastere decat sa vizitam dar am reusit sa vedem cate ceva. Cum ne-am deplasat, simplu, pe toata durata sederii in zona am avut inchiriat un scuter ce ne-a permis sa ne deplasam oriunde am dorit.

Dupa o mic tur de recunoastere, am poposit la Catedrala despre care se spune ca ar fi cea mai veche catedrala de pe continent si locul in care au fost tinute ramasitele lui Simon Bolivar inainte de a fi repatriate descendentilor sai din Venezuela.

IMG-20190528-WA0303

IMG-20190528-WA0309IMG-20190528-WA0310IMG-20190528-WA0311IMG-20190528-WA0312IMG-20190528-WA0313

In Santa Marta soarele apune in jurul orei 18.00 si cum caldura efectiv ne topise, dupa turul motorizat si vizita la catedrala ne-am indreptat catre promenada pentru a ne plimba si mai ales pentru a ne racori la una dintre terasele din portul turistic in asteptarea minunatului asfintit. Cei drept am fi vrut sa vedem apusul in satul pescaresc Taganga si tot aici sa si mancam, dar cum stam foarte bine cu orientarea in spatiu, nu am ajuns in sat deoarece ne-am ratacit prin Santa Marta (recunosc ca numai aveam mult si ajungeam la Minca).

IMG-20190528-WA0104IMG-20190528-WA0106IMG-20190528-WA0107IMG-20190528-WA0111IMG-20190528-WA0112IMG-20190528-WA0113IMG-20190528-WA0116

 

In ziua 2, dupa ce am admirat rasaritul de la balcon si ne-am baut cafeaua de dimineata am pornit la drum deoarece ne astepta o zi lunga in fata.

IMG-20190528-WA0115IMG-20190528-WA0117

Am pornit dis de dimineata, atat cat am putut noi, catre Parcul National Tayrona, pentru el am si venit aici. Nu am optat pentru o excursie organizata deoarece niciuna nu a raspuns dorintelor mele. In parc se poate ajunge atat pe calea apei din satul Taganga cat si pe sosea, sunt busuri regulate catre parc. Cum am spus si mai devreme, noi am mers in parc cu scuterul.

IMG-20190528-WA0167

Din Santa Marta pana la intrarea Zaino sunt sub 50 km, drumul este de-a dreptul spectaculos, iar de-o parte si de alta sunt o multitudine de ferme de flori, in zona cultivandu-se foarte multe flori. De asemenea, pe partea dreapta se pot admira muntii Siera Nevada. Da, muntii celebri atat pentru solul propice cultivarii cafelei cat si ascunzatorile trupelor FARC (Fortele Armate Revolutionare Columbiene). Teoretic miscarea de gherila FARC si-a desfasurat activitatea in perioada 1964-2017, mai precis august 2017 cand presedintele columbian  Juan Manuel Santos a semnat un acord de pace cu trupele FARC in Cuba, acord care a condus la obtinerea premiului  Nobel pntru pace de catre Santos. Localnicii spun ca este vorba doar de o pace relativa, in muntii Siera Nevada fiind in continuare trupe de gherila dar care nu isi mai fac resimtita prezenta.

Busul te lasa in fata intrarii Zaino, de unde achizitionezi biletul de intrare plus o asigurare medicala obligatorie, biletul cu tot cu asigurare fiind cca 21 usd/pers pentru straini. Atentie la intrare se cere pasaportul sau orice alt document de identitate, se poate inclusiv permis de conducere. nu trebuie in original, este ok o copie sau o poza, dar fara ele nu ti se permite accesul. Daca ai mijloc de transport, in cazul nostru scuter, poti strabate cei 5 km dintre intrarea Zaino si Carnaveral pe scuter (in cei 21 usd am avut si parcarea pentru scuter inclusa), in cazul in care vii cu busul ai 2 variante, fie pe jos si chiar nu recomand, fie cu un van pretul fiind modic.

Si daca pana acum totul a fost perfect de acum inainte porneste greul. In parcarea de la Carnaveral am lasat scuterul (este obligatoriu) si am purces la explorat parcul. Se poate merge pe jos sau inchiriind un cal, la alegere. Recomand dus pe jos si retur calare in cazul in care fizic nu mai poti. Ideal este sa ai lichide la tine, ai sanse sa mai gasesti pe drum unu doi localnici care vand diverse lichide la preturi exagerate dar exista si riscul sa nu gasesti. De asemenea, atentie la incaltari, avand in vedere ca este de mers, sunt si pasarele special construite de ei, dar trebuie sa mai urci si pe stanci sa mai mergi si prin nisip ca atare din punctul meu de vedere slapii nu sunt recomandati. Cel mai indicat ar fi ceva care se prinde cat de cat de picior, sa nu aluneci. Se merge mai mult prin padure, umiditatea este exagerata iar temperatura sare de 35 grade, asta in mai.

IMG-20190528-WA0121IMG-20190528-WA0122IMG-20190528-WA0123IMG-20190528-WA0124IMG-20190528-WA0127IMG-20190528-WA0129

Conform planului lor de la Carnaveral pana la Cabo San Juan faci cca 1 ora si 40 min, hai 2 asta in cazul in care nu faci opriri. Am testat drumul intre La Piscina si Cabo San Juan sa vad daca ma incadrez in cele 30 min si da m-am incadrat doar in mers alert, altfel exclus. Ca atare cu opriri pt poze cu o baie cu o oprire la o apa am facut cca 5 ore pana la Cabo San Juan.

Drumul cel mai greu mi s-a parut a fi Carnaveral-Arrecife, ei estimeaza ca il faci in 50 min, noua ne-a luat cca 1 ora si jumatate si nu am facut decat mici opriri pentru a admira natura si a face cateva poze.

IMG-20190528-WA0119IMG-20190528-WA0126IMG-20190528-WA0136

La Areciffe este loc de campare si un restaurant. Este si plaja dar valurile sunt foarte puternice ca atare este interzis sa faci baie. Dupa o ora si jumatate de mers, trebuie sa iti continui drumu daca vrei o baie si sigur vrei avand in vedere caldura si umiditatea. Drumul este teoretic de-a lungul marii dar nu pe plaja si nu ai acces la plaja decat clandestin sau la Areciffe sau La Piscina in rest nu prea ai sanse sa ajungi la apa dar o vezi si clar auzi valurile. De asemenea, de-a lungul drumului mai sunt popasuri sau point view-uri frumos amenajate.

IMG-20190528-WA0132IMG-20190528-WA0133IMG-20190528-WA0137IMG-20190528-WA0138IMG-20190528-WA0139IMG-20190528-WA0140

La Piscina a fost primul loc unde am putut face si baie, este practic un golf cu apa calma si linistita si cu multe iguane. In tot parcul sunt multe animale si pasari.

IMG-20190528-WA0143IMG-20190528-WA0147IMG-20190528-WA0148IMG-20190528-WA0149

IMG-20190528-WA0164

Cu siguranta in parc nu esti singur, te vei intalni cu o multime de turisti, ca atare cand ajungi in locurile in care poti face baie, ce crezi este mega aglomerat.

Locul in care poti gasi un cort in care sa dormi sau un restaurant (destul de mare), plaja, racorioare este Cabo San Juan. Dar si toti turistii care te-au depasit plus cei care au venit cu barca sau calare. Traseul cailor este diferit fata de traseul amenajat pentru mersul pe jos. Caii merg prin padure ca atare nu te intersectezi cu ei si de multe ori turistii sunt trimisi singuri calare deoarece la destinatie te astepta alte persoane pentru peluarea cailor.

IMG-20190528-WA0155IMG-20190528-WA0156IMG-20190528-WA0158IMG-20190528-WA0159IMG-20190528-WA0161IMG-20190528-WA0163

Cei drept este frumos si merita efortul sa ajungi pana aici si cum doresti sa te bucuri un pic si de apa de aici si de plaja si de ce nu de o racoritoare iti dai seama ca nu prea mai ai sanse sa te intorci pe jos. Parcul se inchide la ora 17.00 iar drumul il faci in cca 2 ore daca mergi destul de repede ceea ce inseamna ca la 15.00 ar cam trebui sa fii pe drumul de intoarcere.

Pentru cine are mai mult timp la dispozitie exista si un traseu catre Pueblito (de la Cabo San Juan pana la Pueblito faci cca 2 ore pe jos cu urcat si coborat pe munte care este defapt un deal si apoi alte 2 ore pana la iesirea din parc), pentru asta sunt necesare clar minim 2 zile in parc. In satul Pueblito traiesc indigenii Kogi dar tot aici se mai gasesc si ramasitele dintr-o asezare mai mare datand inainte de cucerirea spaniola. Civilizatia Taiona care a trait aici a fost cea mai dezvoltata civilizatie din Columbia si singura care a construit centre urbane din piatra.

IMG-20190528-WA0131

Si cum era deja ora 15 si eram deja epuizati, am plecat sa cautam caii, era clar ca sansele de a ajunge pe jos la scuter inainte de inchiderea parcului erau minime. Costul inchiriatului unui cal a fost de 9 usd/persoana si ne-a dus pana la Carnaveral in cca 50 min. Cei drept formam deja grupuri de intoarcere si eram insoti de catre bastinasi iar caii erau alergati, asta a fost partea ceva mai trista a turului, deoarece caii chiar daca sunt bine hraniti sunt exploatati, drumul este destul de anevoios, se merge si in plan drept se urca si pe deal si prin pietre iar temperatura este aceeasi si pentru ei.

IMG-20190528-WA0142IMG-20190528-WA0151

Pe drumul de intoarcere am stabilit sa revenim la cautarea din ziua precedenta si sa mergem in satul pescaresc pentru cina si apus. Pana a ajunge in satul pescaresc ne-a oprit politia, fireste, unde nu ne opreste si ne-a perchizitionat. Este firesc sa se intample asta in Columbia, peste tot sunt filtre permanente unde se opreste si se perchezitioneaza. Atentie este ilegal sa circuli fara documente in Columbia dar este ok daca ai o copie sau o poza dupa pasaport sau chiar cartea de identitate. Se face atat perchezitie corporala (eu am scapat deoarece nu aveau doamna in echipa) dar se perchezitioneaza tot ce ai la tine, ba chiar ne-au verificat si telefoanele sa vada daca le-am luat din Columbia sau am venit cu ele de acasa. Avand in vedere ca eram pe scuter iar cei care ne-au oprit au venit din spate tot pe scuter si ne-au oprit ne asteptam sa fie de la circulatie dar nu. Daca iesi din afara ariei turistice e clar ca trebuie sa te astepti si la asa ceva. Dupa ce au terminat cu perchezitia ne-au indrumat catre Taganga (cred ca daca nu ne opreau nu ajungeam noi in sat).

IMG-20190528-WA0166IMG-20190528-WA0170IMG-20190528-WA0174IMG-20190528-WA0180IMG-20190528-WA0181

Cei drept aici am vazut cei mai multi turisti (chiar decat si in Santa Marta) deoarece de aici se pleaca catre Parcul National Tayrona. Locul chiar daca este usor mizer, saracia este la ea acasa, compenseaza prin apus.

IMG-20190528-WA0173IMG-20190528-WA0175IMG-20190528-WA0176IMG-20190528-WA0177IMG-20190528-WA0178IMG-20190528-WA0179

De asemenea, recomand si o cina aici deoarece mancarea este facuta pe loc, din captura zilei iar mesele sunt asezate la malul marii. In timpul cinei te poti bucura si de spectacolul cerului.

IMG-20190528-WA0182IMG-20190528-WA0183IMG-20190528-WA0184

Ziua 3 a fost ceva mai linistita, am dedicat-o orasului Santa Marta dar si zonei de plaja de la Rodadero. Practic al Rodadero este plaja amenajata si frumoasa nu in Santa Marta.

IMG-20190528-WA0315IMG-20190528-WA0317IMG-20190528-WA0319

Si cum nu poti irosi o zi la plaja, in aceasta zi am vizitat si ferma lui Simon Bolivar, Eliberatoru. Pentru aceasta zona a Americii de Sud Simon Bolivar reprezinta un erou national si peste tot se gasesc piete, strazi care ii poarta numele.

Simon Bolivar de origine venezueleana, fiul unui aristocrat, scolit prin Europa, este cel care a infiintat miscarea de independenta latino-americana cu scopul de a scoate America de Sud de sub stapanirea spaniola si de a aboli scavia cu toate ca el la randul lui mostenise o avere colosala de la stramosii lui si avea nevoie de serviciile sclavilor in mod constant.

Ultima parte a vietii si-a petrecut-o in Santa Marta la ferma sa de aici si tot aici a si murit. Locul cunoscut astazi ca si Quinta de San Pedro Alejandrino este ferma in care a trait el cat a stat in Santa Marta si pe care statul columbian a reconditionat-o si a deschis-o turismului.

IMG-20190528-WA0187IMG-20190528-WA0258IMG-20190528-WA0261IMG-20190528-WA0263IMG-20190528-WA0267IMG-20190528-WA0268IMG-20190528-WA0269IMG-20190528-WA0270IMG-20190528-WA0272IMG-20190528-WA0274IMG-20190528-WA0275IMG-20190528-WA0278IMG-20190528-WA0280IMG-20190528-WA0282

In cadrul Quinta de San Pedro se mai poate vizita si:

  • Altarul Patriei

IMG-20190528-WA0302.jpg

IMG-20190528-WA0293IMG-20190528-WA0294

  • Muzeul Bolivarian de Arta Contemporana

IMG-20190528-WA0292IMG-20190528-WA0296IMG-20190528-WA0298IMG-20190528-WA0299

  • Gradina botanica

IMG-20190528-WA0286IMG-20190528-WA0287IMG-20190528-WA0288IMG-20190528-WA0289IMG-20190528-WA0291IMG-20190528-WA0297IMG-20190528-WA0306

In Santa Marta de neratat este si strada comerciala, mai ales seara sau piata, sunt un spectacol in sine, si cu tot curajul meu, nu am facut poze aici🤣🤣.

La finalul celei de a 3-a zi ne-am indreptat catre Cartagena, si cum nu erau zboruri decat cu escala prin Bogota, am optat pt bus care teoretic facea cca 4.5 ore practic a facut fara numar, orarul sincer nu stiu care este, noi am avut bilete la bus-ul de 17.00 dar la ora 17.10 am plecat din Santa Marta cu bus-ul de 16.00 iar in Cartagena am ajuns pe la 23.00.

Daca in autogara din Santa Marta am ajuns cu taxi de la hotel frumos, civilizat in Caratgena la ora 23.00 a fost sport extrem. Avand in vedere ca noi eram doar 2 (si in bus am fost singurii turisti sa nu zic albi) singura alternativa de a ajunge la hotel era taxi, nu am cerut transfer de la hotel deoarece stiam clar ca nu o sa se respecte orarul (trebuia sa ajungem la 21.30). Taxi in gara din Caratgena este mai ceva ca la noi la Gara de Nord. Esti abordat de un sef de trib care iti explica ca ei au doar taxi cu aparat, te urci, pleaca foarte repede sa nu te dezmeticesti si constati ca aparatul nu exista. Cand ii atragi atentia ca nu are aparat si ca nu este in regula pentru ca nu stii cat sa ii dai, te intreaba cat dai si incepe negocierea. La mine s-a terminat foarte repede, nu am mers nici 300 m deoarece i-am spus clar sa opreasca ca ma dau jos si nu ii dau nimic. A oprit, surprinzator ne-am recuperat si trolerele, eram undeva in afara orasului Cartagena la ora 23, intr-o pustietate dar se vedea o benzinarie, aveam o sansa, si inconjurati deja de vreo 4 taxi-uri care incercau sa ne explice care este pretul, ca defapt eu nu am inteles cat vrea colegu (ei vorbeau in spaniola, noi in engleza si ne intelegeam in ……) si tot asa. Ca atare am incercat sa ne intoarcem in autogara dar am fost abordati de un alt taximetrist care nu facea parte din gasca, am negociat pretul si am plecat. Dar ce s-a terminat, nu, noaptea era lunga. Noi am plecat cu al nostu care cred ca nu era in toate apele lui, baut nu era dar altfel nu stiu. Cei drept cand ne-am urcat a inceput sa tipe la ceilalti care erau in autogara si sa le faca in ciuda ca atare cativa s-au luat dupa el si dai si alearga prin niste ghetouri ca in filmele cu………….., intr-un final, dupa o eternitate din punctul nostru de vedere, 10 min dupa ceas, am ajuns la civilizatie, am vazut indicatoare si politie deja eram pe drumul cel bun. Cineva il suna si il ameninta ca ii ia masina dar asta era o poveste veche a lui, am facut si pana dar nu a oprit, la semafor un taximetrist ii explica ca nu a facut bine ce a facut (ce bine ca m-am uitat la telenovele ca intelegeam tot ce vorbesc) si tot asa. Intr-un final am ajuns si pe soseaua paralela cu marea care ducea catre Bocagrande, zona in care era hotelul nostru, si atunci ne-a deschis toate geamurile taxiului aflat pe pana si ne-a dat muzica la maxim, urla Maluma din toti plamanii si noi alergam cu taxiul si pletele in vant. Da, am ajuns la hotel in siguranta si am ajuns si acasa, dar atentie pentru cei singuri care opteaza pentru acest transfer, este bine macar sa nu fie noaptea. Cei drept nu am patit nimic, acum imi este si usor sa povestesc dar trairile din acele clipe nu au fost cele mai minunate. Si totusi Columbia nu stiu daca este o tara sigura sau nu dar este o tara in care trebuie sa respecti niste reguli de bun simt iar calatoritul pe timp de noapte sau dupa apusul soarelui poate nu este o solutie chiar daca asta inseamna sa pierzi o zi sau o jumatate de zi.

Bugetul:

  • avion Bogota-Santa Marta – 80 usd/pers
  • cazare – 180 usd/2 nopti (sunt cazari sub jumatate de pret dar eu am vrut un anume hotel si camera cu vedere la mare etc)
  • intrare parcul Tayrona – 20 usd/pers
  • bus Santa Marta-Cartagena – 10 usd
  • taxi aeroport -10 usd/2 pers
  • inchiriat scuter – 80 usd/2 pers
  • costuri locale – 150 usd/2 pers

Total = 320 usd/pers

 

 

Un gând despre „Santa Marta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s